1 Mai, prin zonă
Pe vremuri ieşirile de 1 mai se desfăşurau de obicei în Dealul Mocrei, la Ineu, într-un cadru restrâns unde distracţia şi voia bună era la ea acasă… Erau cele mai de 5 stele ieşiri, din toate timpurile! Aşa-i? ![]()
Din păcate, dator
ită conjuncturii, aceste ieşiri nu mai au loc, astfel că în fiecare an, de Ziua Muncii îmi fac planurile în funcţie de “mood” şi de… timp!
Anul ăsta… o ieşire scurtă la Moneasa, o plimbare prin natură, pe la aer curat şi iarbă verde…
Moneasa se prezintă în continuare ca o staţiune pentru pensionari (cu toate că au apărut peste noapte multe pensiuni, localuri etc), unde dacă-ţi petreci mai multe zile prin zonă ai impresia că timpul a stat în loc! Nimic ieşit din comun care să te facă să simţi un aer “modern”, ci doar o linişte mult prea emo chiar şi pentru o zi de 1 mai (poate că o să-ţi schimbi feelingul după ce bagi nişte beroace la butoi)! Dar uneori, o linişte mormântală e bine-venită, o evadare din cotidian e recomandată uneori, aşa că… de data asta se acceptă şi aşa!
Te plimbi, faci poze, admiri peisajul… dar mai tre să şi mânci câte ceva… mai tre să bagi pe gât o înghiţitură de oare`ce…
În anii trecuţi am avut de obicei parte de serviri sub-mediocre sau de mâncare “nemâncabilă”, aşa că eram puţin reţinut când am ales locul de haleală! Şi l-am nimerit prost (şi de această dată)!
Aici am mâncat cea mai nasoală pizza EVER, cum aici am avut parte de cea mai proastă servire… acu`de 1 mai!
Adică comandăm la o **** câte o “porţie de sezon”, adică cartofi pai, mici, caşcaval pane etc, deci nu ceva bazaconii culinare să nu poată ăia de la BUCĂtărie să ne aducă haleala. Localul plin, la terase erau ceva turişti, veniţi din toate colţurile judeţului…
Apare respectiva cu mâncare, după vreo 40 de minute de aşteptare dar cu altfel de cartofi de cum comandasem… Toţi revoltaţi îi zicem despre şpil… Dar ea “Nu au mai fost cartofi din ăialalţi… dacă nu vă place îi iau şi serviţi fără garnitură.
..” OMG… adică în loc să vină la masă să zică “Meşterilor, vedeţi că s-or gătat cartofii ăia tăiaţi în anume fel, mai vreţi să păstraţi comanda sau vă căraţi dracului de aici”, că la cum a vorbit când ne-a luat comanda, mi-am zis în gând “Bă, ăsteia dacă îi zici ceva se enervează şi vine de-mi dă cu mopul în cap”… Dar ce să faci, în unele ţări , animalele de genul ei sunt considerate sacre, aşa că… “Dă-i pace”!
După comentarii adresate respectivei, am făcut câte un compromis pentru că ne era o foame de nu era adevărat, că de aveam altă stare ne ridicam de la masă şi îi mulţumeam politicos, deşi în gând era cu totul altceva… Apoi ne-a mai adus şi ceva salată pe care nu o comandasem dar de data aceasta i-am dat “Bâşti” şi am rugat-o să o ducă înapoi… şi am plecat din local după ce am îngurgitat cu mulţi nervi şi cu promisiunea că nu mai mănânc niciodată pe aceste meleaguri pentru că mizerabilele serviri de-a lungul timpului m-au făcut să-mi creionez concluziile referitoare la localitatea cu pricina! Păcat, că potenţial există… (În poză, aveţi anti-reclama, în caz că vreţi să mâncaţi acolo)!
La-ntoarcere am făcut un popas în Ineu (nu am mai fost din vara anului trecut) însă nu am stat prea mult deoarece deja era târziu şi mai aveam şi alte lucruri de făcut! Ne-am oprit şi la fântâna de la Mocrea unde am umplut câteva flacoane de apă după care ne-am întors spre casă… lăsând în urmă oboseala unei zi de 1 mai, mult prea agitată de cum prevedeam cu o zi înainte! Iar ieşirile din Ineu, din Dealul Mocrei erau cu 100 de clase mai reuşite… Dar se întâmplau cu ani în urmă!

May 4, 2012
|
Posted by Tiq
Categories:



Comentarii recente