Top 20 – Best of 2014, la jumătatea anului

Uite, pentru ce mai țin blogul în viață. Muzică… și cam atât! Cele mai bune 20 de piese pe jumătate de an, în 2014… Cum era în obișnuința anilor trecuți!

1. Sia – Chandelier

2. Beyoncé feat Jay-Z – Drunk in Love

3. Taylor Swift feat. Gary Lightbody – The Last Time

4. Bogdan Vix & Renee Stahl – Forever (Suncatcher & Bogdan Vix Remix)

5. Code Black & Brennan Heart – Tonight Will Never Die

6. Après Minuit – Manipule-moi

7.Iko – Heart Of Stone (Solarstone Pure Mix)

8. Ed Sheeran – I See Fire (Kygo Remix)

9. U2 – Invisible

10. Indila – Dernière Danse

11. ROA – A 5-a zi

12. Solarstone featuring Lemon – Lovers (Pure Mix)

13. Coldplay – A Sky Full Of Stars

14. Kyla La Grange – The Knife

15. Soarsweep – End Of Silence (Original Mix)

16. RAM & Susana – RAMelia (Original Mix)

17. Tycho – See

18. Hot Casandra – Operatic Female Having A Crack

19. Beyoncé – Partition

20. InnerSync – Forgiveness (Original Mix)

Între muzică şi urări

Sârbii ăştia au o muzică de mă trec prin toate stările, în decurs de 10 minute. O metamorfoză ce nu o poţi simţi decât dacă eşti un consumator constant de ritmuri balcanice… Îi mai auzi pe unii “au şi ei manelele lor”… manele pe naiba, că astea-s ritmurile specifice, manelele îs nişte kitchuri inventate-n Ro şi numa’ în ţigănia carpato-danubiano-pontică o auzi… sau dincolo de ea, în maşinile conaţionalilor noştrii plecaţi la frecat de WC-uri sau cules de citrice prin ţări străine “unde credeau că e mai bine”, vorba lu’ Carmen Şerban …
Nu mai ascultasem de multă vreme piese sârbeşti, poate pentru că agitaţia zilnică nu mi-a dat răgazul să stau 10 minute să mai butonez youtube-ul în regăsirea acelui colţ de linişte special creat pentru a-mi alinta urechiuşele! Acu’ 10-15 ani mâncam pe pită tot ce venea la rând din fosta Iugoslavie, şi poate că perioada petrecută pe malurile Begăi m-a făcut un şi mai mare consumator al acestui tip de muzică, mai ales că în acest colţ de ţară aceste ritmuri sunt foarte bine primite….
Ca un exemplu, în 1984, “Zivela Jugoslavija” se cânta prin tot balcaniul, fiind cel mai cunoscut hit al cântăreţei Lepa Brena… În acelaşi an, artista concerta pe actualul stadion “Dan Păltinişanu” în faţa a peste 40000 de oameni (unele surse spun că au fost 60.000!!!), creând o adevărată isterie în Banat cu show-ul său! Acum, după situaţia mult încercată de conflicte din ultimii 20 de ani de pe acest teritoriu, acest single probabil că naşte reacţii pro şi contra din partea celor din spaţiul ex-iugoslav.
Revelaţia ritmurilor sârbeşti le-am avut sâmbăta trecută la o nunta, undeva aproape de Timişoara, la ceremonia unei prietene din copilăria petrecută în vacanţele de vară, ce se derulau la Ineul cel nostalgic şi mult iubit, ce în vremurile bune îmi era un prieten fidel şi-mi asculta de fiecare dată păsurile, poveştile sau pur şi simplu îmi era o gazdă perfectă în acea evadare adolescentină!

“Casă de piatră, Adina”, asta pot să scriu, cum clasic se spune pe la toate evenimentele de gen, multe bucurii şi sănătate maximă iar pe bebe să-l faci fotbalist, cum îţi transmiteam într-un mesaj zilele trecute!
Iar la o următoare întâlnire cu toată gaşca, poate prin vechiul şi eternul deal al Mocrei, să depănăm amintiri împreună cu toată suflarea Bradului, cu care sper că-ţi împărţeai cu drag timpul petrecut pe aste meleaguri…

Revenind la song, am descoperit la acest fericit eveniment pe “Toma Zdravkovic – Crno Vino”, o piesă de suflet, foarte nostalgică, cum toate melodiile din această categorie te ating, şi nu te lasă niciodată indiferent, o realizare din anii de aur ai muzicii sârbeşti, din vremurile de vechi armonii…!

Mai există şi astfel de gesturi

Well, fair-play-ul în fotbal, deşi e pe cale de dispariţie, ne mai încântă privirile cu câte o ispravă… o astfel de faptă s-a întâmplat în weekend-ul trecut la partida din Bundesliga dintre Nurnberg şi Werder, când, jucătorul oaspeţilor Hunt a plonjat în careu după un duel cu unul dintre apărătorii adverşi. După aşa-zisul contact, arbitrul întâlnirii a arătat punctul cu var… Ce a urmat? Vedeţi în clip! ;)

Ieri şi azi

Eşti neînsemnat, în ochii lor,
Eşti puţin, în ochii tăi,
Eşti nimic, în ochii celorlalţi.
Respiri acelaşi aer,
Priveşti aceleaşi stele,
Te mândreşti cu acelaşi zâmbet…
Însă timpul e martor
Că odată erai altcineva!

BPM & Ambient Top 20 – Best of 2013

A venit şi ultimul clasament al celor mai bune piese de anul trecut, la categoria electro! Doar pentru cunoscători…

1. Paul Kalkbrenner – Der Buhold

2. Solarstone – Please (Pure Mix)

3. RAM & Susana – RAMelia (Tribute To Amelia) (Original Mix)

4. Sunbird – I Believe (Original Mix)

5. Avicii vs Nicky Romero – I Could Be The One

6. WestBam feat. Inga Humpe – Götterstrasse No 1

7. Alex O’Rion – The Friendly Giant (Original Mix)

8. Orbion – Glance (Original Mix)

9. Aneym & Suncatcher – Together Again (Club Mix)

10. Miss Djax & Patrick DSP – Techno Crusaders

11. Solarstone featuring Lemon – Lovers

12. westbam feat Katt Rockell – Rebel Heart

13. Suncatcher – Flicker (Original Mix)

14. Roger Shah pres. Sunlounger feat. Alexandra Badoi – I’ll Be Fine (Original Mix)

15. Gai Barone – Mr. Slade (Original Mix)

16. Dimitri Vegas & Like Mike vs Sander van Doorn – Project T (Original Mix)

17. Betsie Larkin & Solarstone – Breathe You In (Solarstone Pure Mix)

18. nExow – You Make My Dreams

19. InnerSync – Forgiveness (Original Mix)

20. French Skies – Calista (Blue Tente’s Uplifting Remix)

Top 20 – Best of 2013

Cu puţină întârziere, am reuşit să realizez şi topul muzical pe 2013, pe care-l public aici, conform tradiţiei! Anul acesta, în premieră, clasamentul numără 20 de locuri!

1. Empire Of The Sun – Alive

2. Kings Of Leon – Wait For Me

3. Paul Kalkbrenner – Der Buhold

4. Solarstone – Please (Pure Mix)

5. Jay-Z feat. Justin Timberlake – Holy Grail

6. RAM & Susana – RAMelia (Tribute To Amelia) (Original Mix)

7. Sunbird – I Believe (Original Mix)

8. Avicii vs Nicky Romero – I Could Be The One

9. Mariah Carey – Almost home

10. WestBam feat. Inga Humpe – Götterstrasse No 1

11. Rihanna feat Mikky Ekko – Stay

12. Carla’s dream – POHUI

13. Rihanna – What Now

14. Glasvegas – If

15. Alex O’Rion – The Friendly Giant (Original Mix)

16. Orbion – Glance (Original Mix)

17. Little Daylight – Overdose

18. P!nk feat Nate Ruess – Just Give Me A Reason

19. Aneym & Suncatcher – Together Again (Club Mix)

20. Miss Djax & Patrick DSP – Techno Crusaders

Când stai la coadă la poştă…

* De obicei sunt 3-4 ghişee funcţionabile, însă doar unul deschis, celelalte două-trei madame prezente freacă hârtii de ici, de colo;
* Mai sunt doi în faţa ta şi-ţi zici “Oh, mai sunt doi în faţa mea, imediat ajung”, atunci, unul dintre cei doi scoate dintr-o taşcă un teanc de scrisori pe care doamna de la ghişeu trebuie să lipească stickere d-alea cu cod… asta înseamnă alte 20 de minute petrecute în incinta acestei instituţii…
* Se întâmplă să se afle la aceeaşi coadă sau (în caz fericit) la coada paralelă o ţigancă minoră cu un borac în braţe ce plânge/urlă în hohote, iar mă-sa, minora, se răsteşte la el de parcă s-ar afla singură în sală…
* Că tot vorbeam de populaţia minoritară, există şanse mari să se afle printre cei ce doresc vreun serviciu la Poştă, o asemenea persoană, de preferabil analfabetă care te roagă să-i completezi nu-ştiu-ce formular şi-ţi ţâpă o bucată de hârtie în faţă pe care este trecută o adresa şi destinatarul, dar oricum nu se înţelege mare lucru, scrisul fiind ilizibil…
* În faţa ta se află o babă comunistă cu facturi la curent şi la telefon, ce încă nu a aflat că facturile se pot achita la oricare dintre băncile de “pe centru” şi-şi pierde timpul pe la coada la poştă, cum o făcea şi în tinereţe…!
* În faţa ta se află altă babă comunistă ce plăteşte facturile ei la curent şi telefon, precum şi a tuturor babelor comuniste de pe scara ei, dar care sunt mai leneşe din fire şi nu-şi mişcă fizicul până la Poştă! :)
* Se întîmplă ca unul dintre personajele de la coada la care eşti şi tu prezent să aibă ca hobby spartul cepelor la sub-braţ!
* Când te grăbeşti mai tare se aplică toate legile posibile a lui Murphy, astfel încât să te ţină cât mai mult în şirul nesfârşit de acolo!
* Există de obicei cineva care stă la rândul vecin şi se bagă brusc în faţa ta, încălcând orice regulă a decenţei!
* Se întâmplă să se agaţe hârtia în imprimantă iar cele trei madame se miră pe lângă cea de la ghişeu cum că “Vai, ţi s-a prins hârtia…?”
* Pe când îţi vine rândul la ghişeu, o să apară ăla cu sacul de Moş Crăciun pentru a lua Corespondenţa, aşa că 20 de minute n-o mai vezi nici pe doamna de la ghişeu, e undeva “în spate”, înarmată cu hârtii grămadă!
* În faţa ta se află una/unul ce nu şi-a completat corect formularul şi, cum legile lui Murphy se aplică în astfel de cazuri, eşti pus ca martor la discuţiile dintre cele două personaje reale!

Uite de ce iubesc muzica trance…

Unul dintre cele mai emoţionante momente pe care le-am văzut pe marele internet, şi care a făcut referire la ritmurile de factura trance pe care le ascult încă din fragedă pruncie, a fost când DJ-ul olandez RAM a dedicat piesa “RAMelia” soţiei sale, Amelia Boon, decedată în urmă cu două luni, pe 05.10.2013. Momentul pe care vi-l prezint a fost surprins la un show al DJ-ului în cadrul Grotesque Festival din Rotterdam…!
Piesa-tribut a fost lansată pe 09.12.2013, şi deja am achiziţionat-o, aflându-se încă de ieri în playlist-ul meu!
Fără a mai lungi vorba, vă las să ascultaţi această capodoperă…

O amintire ce mă urmăreşte!

Ori de câte ori îmi vine în minte traseul pe care-l făceam cu celebra “Săgeata Verde” prin Podgoria Aradului îmi trezesc vii imagini cu filmul ce se derula sub roţile bătrânului tren! Iubeam acel drum, deşi, nu-mi era dat să văd vreo construcţie megalitică, ori vreo cascadă măreaţă sau vreun parc de distracţii! Nimic din toate astea, doar nişte dealuri cu o coloratură de un verde-natur pe care erau amplasate viile celebrei zone viticole a Aradului. O hipnoză puternică mă cuprindea pe tot parcursul acestei călătorii de fiecare dată când repetam acest “ritual” de vacanţă! Până în ziua în care ruta respectivă a fost închisă, iar astăzi, în locul şinelor au crescut bălăriile, nemaiexistând nicio urmă că în urmă cu vreo 25 de ani, pe aici a trecut trenul…

thumbs.tele.net5Sursa foto

Acu’ aproximativ o lună, cei de la CTP Arad au avut o iniţiativă mai mult decât lăudabilă, serbând centenarul primei linii electrificate din ţară, despre care puteţi citi în materialul din link-ul acesta, un material în care galeria foto face cât 1000 de cuvinte, ca să folosesc o fază clişeu!

Un alt material (împreună cu o galerie foto) apărut în presa din Arad se găseşte aici

Iar cei ce au călătorit măcar o dată cu “Săgeata verde” şi vor (re)vedea aceste imagini, vor depăna minunate amintiri sub pecetea emoţiei ce, cu siguranţă-i va lovi! ;)

Nu am mai scris… dar exist! :)

Anul acesta bloggingul a fost pe planul “n”, în sensul că articolele postate aici pot fi numărate pe degetele de la cele două mânuţe! Noroc cu topul ăla de 20 de locuri de fiecare săptămână, că mai mişc ceva pe aici, că ar zice lumea că am crăpat, de nu am mai dat semne vitale în eter! Eh, am motive grămadă pentru care nu am mai pus rânduri pe aici şi credeţi-mă că sunt câteva articole începute şi abandonate prin sacul blogului, pe care, probabil că nu o să le termin niciodată, dar nu a fost să fie…, pur şi simplu, fără a-mi prezenta motivele aci!
Eh, a mai trecut un an, toată lumea e la ora bilanţurilor, numărând zilele, orele, minutele, secundele, pâna la finalul unui nou an, an treisprezecilea de când trebuia să se sfârşească lumea aceasta…!
Nu eram genul de personaj care să pună pe tapet bunele şi relele şi apoi să trag o linie dreaptă să-mi fac totalul pe anul ce dă în primire, eram/sunt doar acel personaj ce încă se alimentează din nostalgiile de fiecare septembrie+ de an şi an! Adică (de exemplu), acele momente ce fac ca Ineul de odinioară să îmi tragă cu ochiul ori de câte ori gândul mă poartă spre “ceva frumos”. N-am cum, adică, nu cred că ar putea exista ceva mai minunat decât ceea ce copilăria mi-a oferit în anii ce-au trecut, acele clipe “unicat”, acele imagini ce nu vor fi reproduse niciodată, decât în mintea celor ce au luat parte la desfăşurarea naturală a unor evenimente ce nu pot fi şterse cu buretele…!
Se zice că toţi avem propriile noastre maşini ale timpului, unele ne duc înapoi şi se numesc amintiri. Unele ne duc înainte şi se numesc visuri… Când am fost mici am visat fiecare la un viitor cât mai luminos, mai optimist şi plin de imaginaţie, iar acum, la ora bilanţurilor, când ne uităm la ceasul acela pe care doar noi îl vedem, ne-am dori să petrecem măcar 5 minute din acele vremuri simple, să retrăim câteva clipe … “Ce n-aş da”, e fraza perfectă, e fraza-clişeu, ce doar în filme se întâmplă dacă îţi doreşti cu adevărat! Din păcate, nu s-a inventat nicio maşină a timpului, iar SF-ul e încă la nivel de SF şi amintirile la nivel de amintiri! Deocamdată… Dar, când încă putem visa, înseamnă că nu e totul pierdut, înseamnă că am fost ACOLO, înseamnă că facem parte dintr-un vis! Şi asta e arhi-suficient, pentru că aceste senzaţii nu se pot cumpăra, se pot împrumuta, dar niciodată cumpăra…!

Nu promit, dar sper să scriu mai mult în viitorul an…! ;)