În urmă cu vreo 5 zile…

Vineri 13… mit sau realitate?
O zăpadă infinită mă-ntâmpina de dimineaţă, chiar ningea enervant. Mi-am băut cafeaua ca de obicei şi m-am dus în staţie, la tramvaiul de 7.28.
Dar aşteptarea avea să fie mult mai lungă de 5-6 minute cât aveam la dispoziţie pentru a-mi sorbi licoarea. Apare pe la 8.05 tramvaiul dar părea destul de “obosit”… La intrarea în Vladimirescu vatmanul ne-ndeamnă să părăsim vagonul cu destinaţia “tramvaiul din faţă”.
La 8.50 ajung la lucru…
Seara mă-ntorc cu tramvaiul de 17.55 dar surpriză, în locul celor doua curse cu numerele 10 şi 12 apare un vagon destul de mititel pe care erau trecute cele două cifre. Lumea deja începea să s-agite… ce mai… deja era full, înjurături în toate părţile… dar reuşim să ne “arhivăm”. M-am urcat printre ultimii, mă mulasem perfect pe bara de la uşă, nu puteam să mă mişc deloc! Vă daţi seama ce a fost când trebuia să urce şi alti oameni din următoarele staţii…
Vreo 3 opriri mai încolo se urcă o grasă într-un stil canibanic, mai mai să-mi rupă geanta: “Urcaţi mai sus”, urla femeia (?) după care se-mpingea cum văzuse la TV la luptele de sumo. I-am zis şi eu vreo două… şi mi-am continuat înjurăturile în gând. Tramvaiul ajunge la Calul Bălan. De aici… surpriză… toată lumea jos şi-”mbarcarea” în autobuz. Călătorii deja se manifestaseră violent în vorbire, înjurăturile se auzeau pe fiecare metru pătrat. Afară un viscol ca-n reclamele de la televizor. Am aşteptat vreo 10 minute şi după autobuzul care să ne ducă la destinaţie. Potopul de sudălmi s-a abătut şi asupra şoferului care, săracul n-avea nicio vină decât aceea că se afla acolo.
Pe drum erau înşirate tramvaiele inerte mai, mai ca la depoul de “sub pod”… ulterior aflasem că a deraiat garnitura de 12.20 (unele surse spuneau că era tramvaiul de 2, adevărul era undeva la mijloc) şi de acolo a pornit tot carambolul … şi era ora 6, deci în atâta timp cei de la CTP nu au reuşit să intervină şi să rezolve problema! Tipic autohton, i-au prins nepregătiţi…

Săptămâna asta, aceeaşi linie, aceeaşi oră matinală…

De vreo 2 zile cei de la CTP s-au gândit la noi experimente pe cobaii de pe Ghioroc-Arad, au introdus un tramvai (probabil d-ăsta “nou”, ce tocmai l-au importat de la austrieci) foarte neîncăpător, deja e full când ajunge în Mândruloc! Ce să mai zic când trebuie să-i “adune” pe navetiştii de la Vladimirescu… Deci tot drumul meu, şi nu numai, e un calvar, un reality show bun de MTV dar fără premii. De fapt, chiar cei de la CTP ar trebui să ne premieze pentru că în fiecare zi ne prezentăm la “filmări” la oră fixă, nu întârziem niciodată şi jucăm după un scenariu bine stabilit!