Un fotbal de… criză
S-a reluat campionatul în umila noastră ligă. Cum era normal, după prima etapă au început scandalurile: suspiciune de blat la Dinamo – Pandurii şi Gloria – Rapid, arbitraj cu probleme la Steaua – Vaslui.
Dinamo o să ia campionatul, asta e clar, alt deznodământ este exclus! Acest club hulit, şi pe bună dreptate, recurge la aceleaşi obiceiuri ce au făcut-o celebră înainte de Revoluţie. Au dinamoviştii mulţi prieteni care să-i ajute să se impună în acest an, doar trebuie neapărat şi cu orice preţ să ajungă în grupele Ligii Campionilor.
Apropos de clubul bucureştean, cei de acolo l-au “implantat” pe Ionuţ Chirilă pe banca tehnică a clubului UTA Arad ce avea misiunea de a distruge echipa şi de a “dirija” jucătorii de perspectivă în “Groapă”. Fiul fostului mare ziarist a reuşit să-şi ducă misiunea până la capăt şi a avut grijă ca tinerii jucători să joace sub culorile grotescului club. UTA era să moară şi abia săptămâna aceasta a fost salvată pentru a putea evolua în returul ligii a II-a după ce în prima etapa n-a fost programată din cauza datoriilor…
Până ce cluburi “pătate” ca Steaua sau Dinamo nu vor dispărea, nici nu vom avea un fotbal sănătos. Cu toate că am scris multe despre fotbalul nostru corupt şi am încercat să-l analizez pe toate feţele şi din toate unghiurile, am ajuns la aceeaşi concluzie: sportul acesta este atât de murdar şi de artificial încât nu-si mai are rostul iar performanţele vor exista doar în declaraţii, cu asemenea competiţie şi la nivelul de Naţională nu sunt şanse de reabilitare!
La capitolul acesta, schimbarea e la nivel de Science Fiction, precum în politică, şi sportul e virusat de minţi bolnave şi personaje dubioase ce n-au cum să aducă lucruri bune în perioada următoare astfel că totul e compromis şi e în regres!
Dacă eşti corect, la vremurile actuale, eşti considerat fraier, papagal. Tre’ să fi cât mai parşiv, să dai cât mai multe “tunuri” şi să înşeli cât se poate de mult şi pe oricine… Ăsta e profilul bun pentru cel ce află în preajma fotbalului românesc…
Azi aflu că Mircea Sandu va celebra centenarul (?) de la Federaţia Română de fotbal cu o paranghelie de 400 de mii de para şi în care va fi invitată toată crema fotbalului de pe continent. Dar ce să celebrezi? Blaturile şi nelegiuirile din fotbal sau poate contraperformanţele echipelor de club prin Europa sau a Naţionalei pe la diversele acţiuni de la Euro sau Campionat Mondial. Cu ce să ne lăudăm? Cu o Cupă a Campionulor Europeni, cu o semifinală de Cupa UEFA sau cu un loc 6 la un Campionat Mondial? Nu e prea puţin? Dacă aruncăm un ochi peste gardul vecinilor îi găsim aproape pe toţi cu performanţe notabile mult superioare nouă. Poate, doar pe bulgari îi întrecem! Până şi turcii s-au ridicat sau ce să mai zic de greci… Dacă privim cifrele echipelor noastre prin Europa, după Revoluţie (înainte de 89 campionatul era oricum artificial; bine, nici cu cel actual nu mă laud) vedem următoarele: în sezonul 2004-2005 în Cupa UEFA, Steaua a atins faza 16-imilor fiind eliminată de Villareal, iar un an mai târziu, aceeaşi echipă a reuşit să joace o semifinală împotriva lui Middlesbrough în cadrul aceleeaşi competiţii. În rest… echipele româneşti se pierdeau în obscuritatea primulul sau, cel mult, celui de-al doilea tur al competiţiilor inter-cluburi. Ce-o să le spui dragă Sandule despre performanţele româneşti? Cu siguranţă că acest aspect contează mai puţin şi doar whisky-ul să curgă în pahare…
Termin acest post cu acelaşi gust amar cu care-mi închei toate articolele despre fotbalul autohton în care şi speranţa pare că moare până la urmă…
March 4, 2009
|
Posted by Tiq
Categories:

Comentarii recente