… o să revin la vechiul statut al acestui blog, acela de… Atelier virtual de creaţie, o să încerc să las în urmă toate articolele în care arăt cu degetul deoarece aceste posturi sunt pierdere de timp şi fără niciun ecou, indiferent că e negativ sau pozitiv, aşa că nu are rost să-mi mai tocesc vârfurile degetelor postând asemenea scrieri…
Nu merită să mai fac asta pentru că mi-am dat seama că în vremurile în care trăim aceste lucruri sunt normale, toate aceste acţiuni pe care eu le văd ca fiind negative ţin de rutina zilnică şi că… “aşa trebuie să fie”… indiferent de domeniul spre care îmi îndrept ochii.
Dacă mass-media nu trage semnale de alarmă, eu de ce aş face-o? Aşa că m-am hotărât… din Ianuarie 2010 o să schimb faţa acestui blog, readucându-l la vechea formă în care vă prezentam creaţiile mele, pe care le-am cam neglijat în ultima vreme, concentrându-mă asupra vieţii social-politice-cultural-administrative etc…

Chiar dacă o să găsiţi mai puţine posturi ca de obicei, o să mă concentrez mai mult pe ele, singurele articole din “real life” sunt acelea în care sunt implicat în câte o întâmplare sau activitate… în rest… îi las pe alţii mai competenţi să o facă, sunt atâtea televiziuni sau zeci de ziare…

Aşadar, o să vă-ntâlniţi din nou cu “Roua de pe haine”, diverse versuri, o să încerc să resuscitez misiunile cmd. G şi o să vin chiar şi cu noutăţi, am câteva surprize în traistă de care nu vă zic… măcar o să fiu mai relaxat scriindu-le decât să-mi stresez neuronii înjurându-i sau bălăcărindu-i pe cei incompetenţi de la conducerea unei instituţii oarecare. ;)

Ultimul post despre femei frumoase…

80`s-90`s

Verena von Strenge – ex-vocalistă Dune

Suzi Quatro – cântăreaţă

Geri Halliwell – cântăreaţă, ex vocalistă Spice Girls

Generaţia 2000

Tia Carrere – actriţă, model

Oana Nistor – vocalistă Activ

Yulia Volkova – vocalistă t.A.T.u.

Cameron Diaz – actriţă

Anna Kournikiva – tenismenă

Giulia Anghelescu – cântăreaţă, realizator emisiune radio

Mila Jovovich – actriţă

Lily Allen – cântăreaţă

Charlize Theron – actriţă

Sfârşit!

Desigur că nu puteam cuprinde toate frumuseţile într-un singur articol, astfel că am revenit astăzi cu partea a doua, urmând a mai dedica un post acestor minunate creaţii…

80`s – 90`s

Belinda Carlise – cântăreaţă

Jasmin Wagner aka. Blumchen – cântăreaţă

Alicia Silverstone – actriţă

Generaţia 2000

Mandy Moore – actriţă, cântăreaţă

Hilary Duff – actriţă, cântăreaţă

Shakira – cântăreaţă

Ceka Raznatovici – cântăreaţă

Ruslana – cântăreaţă

Rihanna – cântăreaţă

Jessica Boehrs – actriţă

Va urma!

Inspirat de postul lui Bianca, m-am gândit să fac o listă cu cele mai frumoase femei ce se perindă prin show-bizz-ul mondial, în versiunea #S.T.Î.L.P.U., şi aş vrea ca această enumerare ale minunăţiilor date de Cel-de-Sus să o realizez pe două intervale de timp… 80`s-90`s şi Generaţia 2000… Aşadar, să lăsăm imaginile să vorbească.

80`s-90`s

Theresa Russell – actriţă

Patsy Kensit – actriţă şi vocalistă Eighth Wonder

Meg Tilly – actriţă

Vanessa Paradis – actriţă şi cântăreaţă

Pamela Anderson – actriţă, model

Generaţia 2000

Elisha Cuthbert – actriţă, model

Holly Davidson – actriţă

Reese Whiterspoon – actriţă

Alizee – cântăreaţă

Julia Stiles – actriţă

Misa Salacova – DJ

Va urma!

După ce l-au ales pe Dragomir la şefia Ligii Profesioniste de Fotbal la fel ca pe Ceauşescu, mi-am zis că pe cei doi barbari din “sportul rege” nu îi poate da NIMENI jos de acolo, dictatura şi incapabilitatea găştii de la cele două instituţii au adus acest sport la rang de mahala, totul învârtindu-se într-un cerc închis în care numai lucruri necurate se petren în interior… Din data în care fostul puşcăriaş a “prins” un nou mandat la preşidinţia LPF am jurat că n-o să mai scriu nimic despre ceea ce se află în spatele fotbalului şi că mi-am tocit degetele degeaba pe tastatură atâţia ani scriind de nereguluile de acolo. În loc să ne arate faţa urâtă a fotbalului, cei din mass-media continuă să ne mintă frumos, dovedind că şi ei sunt incluşi în acel cerc de care vă vorbeam mai sus. În loc să ne dea portretul-robot al puşcăriaşului de la ligă, de exemplu cei de la Gazetă se ocupă cu promovări de CD-uri cu Mărgineanu, Puya sau Paraziţii. Ce treabă au ăştia cu sportul??? Şi se mai dau tari şi mari cum că “Nouă ne pasă de sport”. Pe dracu…

***

În Arad se desfăşoară în zilele astea “Târgul de antichităţi şi anticariat”… Nu ştiu cum a fost în celelalte zile dar luni cand am trecut eu să văd de ceva monede, erau vreo 2 căsuţe deschise cu antichităţi, vreo 2 cu chinezărisme şi două cu mâncare… în rest, toate (până la 20) închise… O să mai dau o tură când mai am timp, că nu vreau să rămân cu o impresie proastă referitor la acest târg mai ales că aproape tot platoul din faţa Primăriei a fost ocupat de aceste căsuţe de lemn special amenajate pentru acest eveniment…

***

Văd că Centrul Aradului devine din ce în ce mai kitchos, mai infect, prin ocuparea spaţiilor comerciale de către magazinele second-hand. O imagine foarte gri a oraşului înţeasată de aceste bombe ecologice. Nu înţeleg de ce primesc asemenea societăţi aviz de funcţionare pe centrul oraşului? Chiar nu ţinem la imaginea lui? Chiar nu mai contează nimic pe lumea asta decât banul? Banul poate cumpăra orice, nu mai există pic de moralitate, nu mai există bun-simţ?
Şi ne mai mirăm că oraşul nostru este unul dintre cele mai urâte din ţară…
Unele lucruri chiar vreau să le înţeleg dar pur şi simplu nu pot. Cu părere de rău! Cert este că ne îndreptăm spre direcţii greşite!

Astăzi Mitică Dragomir a fost reales în fruntea LPF. Preşedinţii de club au participat, au votat (16 din 18) ca nişte căţeluşi cuminţi pe acest Keops al fotbalului românesc ce a făcut atâta rău sportului rege încât lumea e scârbită doar când îi aude numele. Un fost puşcăriaş ne conduce fotbalul din 1996… Rezultatele le observaţi şi voi!!!
Când vedem ce oameni avem la putere,  indiferent de domeniul în care-ţi îndrepţi capul îmi zic “Pentru ce plm a mai avut loc revoluţia din 89?” Să conducă tot comunişti?

După această veste pe care am aflat-o astăzi şi care mi-a creat o stare de silă extremă vă JUR că n-o să mai scriu niciodată despre cele 2 personaje obscure care ne conduc fotbalul şi sper să le pronunţ numele cât mai rar în paginile acestui blog!
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!

Dacă vrei să asculţi un kitch muzical de excepţie, vă recomand ultimul material al trioului german Scooter numit “Under the Radar Over the Top”, un album în care cred că nici măcar introducerea “Stealth” nu cred că este originală…

Apoi, să le luăm pe rând… A doua piesă “J`adore hardcore” are sample-uri din Planet Funk – Chase The Sun…
Piesa a treia a acestui album se cheamă “Ti sento” şi … DA!, aţi ghicit, e creaţia lui Matia Bazar lansată în 1986…
Următorul song “State of mind” este un ghiveci de două piese mai necunoscute, de hardstyle, destul de recente… “Bass Modulators – Indeep” şi “Technoboy – Next Dimensional World”.
A cincea piesă “Where The Beats…” e copy-paste după “The Prophet ft. Wildstylez – Cold Rockin”, o altă creaţie hardstyle…
“Bit A Bad Boy” e inspirată din “SMD sau Krezip (nu ştiu care e originalul) – Just Like You”
A şaptea piesă se cheamă “The Sound Above My Hair” şi inspiraţia provine dintr-un hit ce nu are nevoie de nicio prezentare: Black – Wonderful life!
Vă mai aduceţi aminte de Paul Elstak, cel care prin 94-95 rupea ringul de dans cu ritmuri de happy-hardcore? Ei bine, “See Your Smile” este inspirat din “Rainbow In The Sky” a celebrului DJ!
Am ajuns la piesa #9, “Clic Clac” şi sosia ei “Pinocchio – Pinocchio”, o piesă apărută prin 1992, dacă nu mă-nşel!
Chiar şi “Second Skin” e “furat”… de la “The Chameleons – Second skin”, o formaţie rock din UK…
“Stuck On Replay” e “Mark`OH – Stuck on you” pe faţă… iar ultima piesă “Metropolis” este piesa instrumentală a albumului, cea ascultabilă, nu-mi dau seama dacă s-au inspirat de undeva, dar… hai, treacă de la mine, n-am chef să întorc tot internetul pentru a afla ceva…

Nu scriam acest post dacă nu eram la începuturi fan Scooter şi chiar şi acuma consider “… and the beat goes on” (1994) cel mai bun produs al lor însă o dată cu trecerea anilor cei trei au căzut în anonimat, “superficialitatea” e cuvântul de ordine în ultimele materiale ale băieţilor.
O concluzie: Nu e de cumpărat!

Black eyed peas sunt nelipsiţi din această rubrică semn că profesionalismul lor desăvârşit în ale penibilului nu poate fi pus la îndoială, ce 4 (cred că atâţia sunt în gaşcă) au mai fost prezanţi într-un episod trecut în serialul acesta, producţie 2009, cu piesa “Boom Boom Pow”, de data aceasta ne-au propus prin “I gotta feeling” un amestec de sunete, interjecţii şi culoare desprinse dintr-un concurs de karaoke dintr-o locaţie oarecare în care aproape toţi participanţii se află într-o avansată stare de ebrietate… Black eyed peas, vă mai aştept şi la anu` cu noi piese pentru această rubrică…

Şi câinele Pitbull a mai fost prezent în acest serial cu “I know you want me”, de data asta sud-americanul (cred că de acolo se trage) a “împrumutat” ritmurile de la “Push the feeling on” a lui Nightcrawlers şi s-a gândit că va muşca din nou din succes care, normal că vine din moment ce marea majoritate a publicului n-are minim de cultură muzicală şi decide care e situaţia prin topuri. Un videoclip ca alte mii, versuri despre gagici, gang-bang, plajă, soare, hoteluri, agăţat…. chestii d-astea de zi cu zi, toate cuprinse în una din cele mai proaste piese ale anului 2009!

Puştanii ăştia de la JLS se cred prin 1995 când toate clasamentele erau invadate de trupe d-astea de băieţi, adică de puştani ce aveau cel puţin un gay în trupă şi se dezbrăcau prin videoclipuri ca să le înfierbânte pe fetiţe. O perioadă neagră a muzicii a fost aceasta când ritmurile muzicale n-au fost niciodată mai kitch… bine, nici trupele de fete nu făcau excepţie, erau vreo câteva specimene ce nici n-aş vrea să le caracteriz… sper ca cei de la JLS să nu dea tonul la reîntoarcerea acelor vremuri că deja ar fi prea mult. Şi aşa muzica actuală comercială a ajuns de toată scârba, mai ăştia ar mai lipsi să întregească tot peisajul acesta plumburiu din industria muzicală…

Warning! După 3.30 min după ce asculţi “So fine” te va durea cu siguranţă capul! Singura stare ce ţi-o dă ascultându-l pe Sean Paul, un pseudo-cântăreţ, ce se crede mare artist reggae, dar după single-urile lansate de-a lungul vremii, au efect doar asupra femeilor ce vor să avorteze, ritmurile jamaicanului le va ajuta cu sigurantă să treacă mai uşor peste…

Vă aştept la sfârşit de an pentru a vota tot ce este penibil în muzica de pe mapamond. Pâna atunci, un “November rain” plăcut! ;)
Cheers!

Luna aceasta se-mplinesc 10 ani de la înfinţarea a ceea ce numim astăzi # S.T.Î.L.P.U., astfel că la aniversarea lui o să public în premieră câteva dintre articole apărute sub “tiparul” organizaţiei.
Ceea ce veţi citi mai jos este una din primele părţi ale Jurnalului comandantului G, pe vremea când încă făcea parte din Underground apărută în anul 2002. Cine ştie, cunoaşte… ;)

Căutând prin vechiile dosare am dat de celebrul caz 1A, clasificat drept “neelucidat” încă din 1997 din lipsă de probe, un caz ce mă urmăreşte încă. L-am răsfoit atent şi mi-am amintit acele evenimente ce stau în umbră de atâţia ani… Niciun element clar, degeaba numără 334 de pagini ca mai mult de 200 sunt declaraţii de-ale martorilor sau mai bine zis a falşilor martori iar restul nişte hârtii fără valoare, nu degeaba l-au pus în umbră cei de la Organizaţie. Mi-am luat dosarul din Arhivă, m-am dus în camera unde-mi ţineam laptopul şi am început să îi scriu Amiralului aflat în celălalt colţ al lumii, în Anglia, să-i amintesc de acest caz celebru pe care el nu-l cunoaşte deoarece nu se afla în Underground pe vremea când s-au derulat faptele.
Salve Amirale
Iată o nouă corespondenţă din partea aceasta de ţară, o corespondenţă legată de cazul 1A, unul din cele mai controversate cazuri din istoria post-modernista… Era 1 aprilie 1995 (de aici şi prescurtarea de 1A), o zi călduroasă de început de primavara, omul nostru era undeva în zona Sofiei, nu se ştie exact, probabil că adevăraţii martori (dacă există) nu doresc să vorbească datorită faptului că şi-ar pune viaţa în pericol pentru că acest individ umblă liber, fără nici un fel de complexe, prin ţara… nu a mai fost vazut de la 6 august 1999… Unii spun că a murit, ca s-a retras în munti şi ca nu a mai avut de mâncare dar… eu nu voi crede aşa ceva…? Acest om TRĂIEŞTE… o simt… Nopţile sunt zile pentru mine… nu mai am linişte pâna nu-l văd pe tip după gratii… Sunt 1413 zile de cand nu mai dorm decat vreo 3, maxim 4 ore… chiar de la acele zile în care “fiara” ataca… cum spuneam pe 1 aprilie, ea a facut 13 victime, ma trec fiori reci numai când mă gândesc… Au fost găsiţi toţi 13 într-o aşa numită groapă de gunoi…sunt disperat Amirale. Sunt 17 ani de cand incerc sa-l prind, încă de la 16.09.1984 când a vrut să-l scuipe pe Ceauşescu… Ai vreo idee cum să il capturăm pe acest om cum să-l atragem într-o cursă…? Sunt 147(!) de dosare încă nerezolvate care îl au autor pe el şi care conţin peste 350 de victime… cât sânge trebuie să mai curgă pentru a fi prins… oare trebuie să moară oameni nevinovaţi fără ca noi să facem noi nimic…? De ce e aşa un blestem pe capul meu, stau închis de 3 săptămâni în Arhivă şi încerc să pun cap la cap câteva date primite de pe teren de la Laura şi Maxim de la ultimile misiuni la care au luat parte.
Dacă ai ceva date legate de L…trimite-le…poate îmi sunt de folos… Ai grijă de tine Amirale, pericolul e la tot pasul, ai o misiune foarte dificilă şi tu de aceea te aşeptăm cu nerăbdare în ţară!
Nume de cod:1124110402
G out!

Ritmuri rap pe o stare de frustrare ce mă macină de vreo 2 zile, urând căcatul ăsta de ţară şi pe conducătorii ei. Nişte feţe zâmbindu-ne cerând să îi alegem. Aceleaşi personaje. Să scuip pe voi, ticăloşilor că ne-aţi adus în pragul FALIMENTULUI la toate capitolele.
Blackstreet şi-al lui “No diggity” mă delectează, chiar mă relaxează… O relaxare perfidă…. futui… e totuşi vineri şi starea mea trebuia să fie cu totul alta. De obicei nu mă apucă astfel de sentimente de lehamite decât foarte rar şi mă ţine puţin. Nu mă gândesc la nimic, nici la prezent, nici la viitor… un viitor ce-mi sună sumbru, din mai toate punctele de vedere… cu ăştia la timonă o să ajungem precum negrii ăia din triburi…

Noi ăştia cinstiţi (fraieri) nu mai avem nicio şansă în faţa lor, suntem văzuţi ca nişte zerouri, nişte nulităţi buni doar în luna noiembrie, o dată la 5 ani când trebuie să-i (re)alegem… În sportul ăsta doar ei câştigă, cei fără scrupule, escrocii, hoţii etc, noi suntem nişte marionete conduse de minţi bolnave şi de interesele lor!
2 pac îmi cântă de “motherfucker”…. şi chiar dacă provine din alt context vi-l dedic, nenorociţilor din pole-position… Multă muie! _|_