Prin ’97 am început să joc la Pronosport, pe atunci erau concursuri la partidele de la “italieni” şi “români”. “Spaniolii” au apărut mai târziu… De fapt primul impact cu acest concurs l-am avut prin ’92. Am în faţă un “fluturaş” descoperit printre hârţoagele mele datând din 15 martie 1992 pe care erau tipărite următoarele meciuri:
I Unirea Dacia Brăila – Steaua 2
II A.S.A. – Universitatea Craiova 2
III Cagliari – Atalanta 1
IV Cremonese – Juventus X
V Fiorentina – Ascoli 1
VI Foggia – Roma X2
VII Lazio – Verona X
VIII Milan – Bari 1
IX Napoli – Internazionale 12
X Sampdoria – Genoa 1X
XI Torino – Parma 1
XII Modena – Ancona 1
XIII Udinese – Brescia 1
Astea au fost pronosticurile mele. Nu ştiu câte am prins că nu mi-am notat, dar cu siguranţă că n-am câştigat nimic…
Apropos de câştiguri, am prins de câteva ori la acest concurs 11 sau 12 rezultate şi o dată chiar 13 (atunci am câştigat 26.000 de lei, prin ’99, erau doar partide din campionatul autohton), însă câştigurile erau modeste, între 2.000 şi 60.000 de lei. Anul trecut am jucat ultima oară la acel concurs, o dată cu trecerea timpului şi-a mai pierdut din farmec dar şi din jucători. Cum spuneam, anul trecut am jucat 2 bilete, am prins pe unul 11 pronosticuri si am “intrat” pe cod, câştigând vreo 43 de lei. E drept, câştigurile de la acest concurs au valori mult mai mici faţă de acum 5-6 ani când nu existau alternative pe “piaţă”, după apariţia caselor de pariuri Pronosportul pierzând foarte mulţi fani!
Cu toate că de prin 2002 nu prea am mai jucat la acest concurs organizat de Loteria Română, mai puneam din când în când câte un bilet pentru a nu-mi ieşi “din mână” dar mi-am îndreptat paşii spre Casele de pariuri însă nu eram un împătimit (cum nu sunt nici acum) dar mi se părea mai atrăgător  şi în plus putea jucătorul să-şi aleagă partidele preferate. Şi în plus existau tot felul de combinaţii…
Prima dată când am câştigat la o astfel de agenţie era prin 2002 când la nişte meciuri de Champions League am luat 300.000 la “defuncta” Horizont. De atunci şi până în prezent am mai “puşcat” câteva câştiguri, de ordinul a câteva sute de mii, pâna la un milion şi ceva… deci, nu ceva extraordinar!
Pe la sfârşitul lui 2007 mi-am făcut cont la bet-at-home unde pariam online, dar acum nu mai am niciun cent în cont, drept dovadă nu am fost prea inspirat cu pronosticurile.
Tot la capitolul pronosticuri, timp de câteva sezoane am jucat la “Chibiţ” (meciurile alese pentru acest concurs erau din primele IV ligi româneşti, campionatele importante ale Europei sau partide inter-ţări) organizat de Fotbal Vest unde am câştigat o etapă prin 2000, dacă nu mă-nşel. La câteva ediţii am terminat printre fruntaşi dar nu am mai câştigat de atunci niciun premiu, fie că a fost vorba de premiu de etapă sau de final…
De vreo 3 ediţii, m-am înscris pe forumul sport365. Acolo e un concurs în care trebuie să îţi expui pronosticurile în Liga I, precizând scorul exact. Dacă în primul sezon nu m-am înscris de la început, în sezonul al doilea am terminat pe locul 2 la Clasamentul general (pierzând “şefia” în ultima etapă) iar acum conduc cu 17 puncte avans de locul 2. Sper să mă menţin până la final, nu să clachez ca şi în campionatul trecut!
În paralel cu acest concurs, pe site-ul fotbal.net se desfăşoară un concurs asemănător cu cel prezentat mai sus, trebuie să pui scort corect la partidele Ligii I. Din păcate nu m-am înscris de la începutul concursului şi acum mă aflu pe locul 39, dar am deja 2 etape câştigate! Poate la anul va fi mai bine…

Vineri, când mă aflam pe acceleratul Timişoara-Baia Mare şi butonam pe telefon în timp ce ascultam ceva muzică, mi-am zis să fac un post dedicat pieselor ce mi-au fost de-a lungul timpului tonuri de apel.

Dune – Can’t Stop Raving
Pe vremuri, deţineam un telefon Motorola, nu foarte performant ( vreo 2 M memorie), am avut însă un program cu care puteam să “tai” piesele din format MP3… aşa a ajuns Dune primul meu ton de apel!

Scooter – Maria (I like It Loud)
Era rigton la acelaşi Motorola încă dinainte de a deveni imnul stelei, după aceea nu l-am mai pus.

RMB – Spring
Piesa aceasta nu putea să lipsească din telefonul meu, fiind una dintre favoritele mele din toate timpurile!

The sunclub – Fiesta
O consider piesa anului 1997 şi transpusă la amintirile mele se rezumă la seri de vară călduroase petrecute în Ineu, ceea ce înseamnă enorm pentru mine!

Apollo 440 – Raw Power
Un sound mai psihedelic la Apollo 440, această melodie nu am ţinut-o prea mult ca ton de apel că speriam babele pe tramvai dimineaţa când îmi suna telefonul…

Sophie B. Hawkins – Right beside you
Piesa aceasta îmi dă un moral incredibil, parcă ar avea ceva magic în notele ce compun acest amalgam de sunete ce îmi mângâie sufletul ori de câte ori o aud.

Sunfreakz feat. Andrea Britton – Counting down the days
Vară, mare şi un sound prietenos pentru orice telefon…

Paul Van Dyk feat Rea Garvey – Let go
Una dintre cele mai bune piese purtând semnătura Paul Van Dyk s-a găsit şi pe lista mea pentru alegerea ringtonului!

Filo & Peri feat. Eric Lumiere -Anthem
După cum se poate vedea, sound-urile cu influenţă trance au avut mare succes la telefoanele mele!

Benjamin Bates – Whole
Acesta este ringtonul meu actual, piesa de mai sus a mai fost folosită pentru a îndeplini această funcţie dar l-am mai schimbat de câteva ori în trecut!

Poate v-am inspirat şi pe voi la alegerea tonurilor de apel…

Ca să nu se spună că-s “anti” când vine vorba de industria muzicală românească care (dacă privim realitatea) înseamnă la ora actuală doar fufe dezbrăcare, afoni şi manele, mi-am spus să revin cu un post în care-mi voi expune părerile despre piesele muzicale autohtone ce le consider eu de referinţă şi care le ascult cu plăcere la orice oră.

Timpuri Noi – Perfect

Una din primele melodii a lui Artan & co. ce se cânta în draci prin cluburile Bucureştene de pe la finele anilor 80. Un sound specific Timpuri noi, un Underground perfect pentru acele vremuri!

Şuie Paparude – Învăţături

Acest single fost extras de pe albumul “Urban” din 2000 (îl consider cel mai bun produs al lor) după care am umblat ceva vreme până l-am găsit şi era doar pe casetă. Îmi plăceau cei de la Şuie pe care i-am şi văzut de câteva ori “live” dar de când l-au “adoptat” şi pe Junkyard în echipă nu prea mă mai atrag… De pe acel album mai recomand “Mutaţia”.

Taxi – Ea încă mă iubeşte

Piesele de dragoste ale taximetriştilor te lasă pur şi simplu fără grai!

Stela Enache – Extemporal la dirigenţie

Extrasă de pe coloana sonoră a filmului “Liceenii”… Deja devin NOSTALGIC!

Ansel – Metamorfoza

O piesă cu un sound destul de agresiv apărută prin 1999, ritmuri psihedelice numai bune de rupt pardoseala. Păcat că n-am mai auzit nimic de băieţii ăştia “răi”…

Holograf – Ochii tăi

Dintre toate hiturile celor de la Holograf pe care îi respect foarte mult şi de la care aş aminti doar: “Singur pe drum”, “Vine o zi”, “Fără ea”, “Ţi-am dat un inel” sau “Dimineaţa” am ales piesa aceasta ca fiind cea mai reuşită, deşi în cei peste cei 20 de ani de activitate s-a vorbit doar la superlativ de această trupă.

Cargo – Aproape de voi

De câte ori ascult live-ul acestei piese se ridică părul pe mine, absolut senzaţională! Cargo, cu Kempes la timonă, atrăgea de fiecare dată o mare de oameni care-i ovaţiona la fiecare refren… Adevăraţi profesionişti!

Florin Chilian – Zece

Dacă sunteţi în criză de inspiraţie când vreţi să faceţi o declaraţie de dragoste iubitei, puneţi-o să asculte acest cântec şi sigur vă va strânge în braţe după ce termină de ascultat!

Direcţia 5 – Povestea noastră

Tot cântec de dragoste… Eh, ce să fac dacă sunt ceva mai romantic? Oricum, Direcţia 5 se numără printre preferinţele mele!

Vali Sterian – Vino Doamne

O piesă emoţionantă ce se cânta obsesiv pe toate posturile de radio/TV imediat după Revoluţia din 1989.

Phoenix – Timişoara

Hitul băieţilor de la Phoenix este în acelaşi ton cu oraşul, adică minunat!

Zdob şi Zdub – Dragă otee

Un folk-rock de succes de dincolo de Prut.

Verso – Vreau

Un cântec drăguţ apărut acu` câţiva ani, nu reţin exact când. Mi-au plăcut versurile şi l-am adoptat imediat…

Laura Stoica – Mai frumoasă

O altă voce de excepţie ce a fost apreciată (din păcate) la adevărata valoare când deja era prea târziu…

Iris – Floare de iris

Cu toate că nu sunt fan Iris, au fost vreo 2-3 piese ce mi-au plăcut de la ei printre care şi asta.

Viţa de Vie – Praf de stele

Nonconformiştii din vie au scos o piesă foarte soft, pe alocuri spumoasă…

Activ – Lucruri simple

Îmi place Activ (aproape toate hiturile lor în limba română), pe cei doi tipi din trupă îi şi cunosc, fiind chiar colegi de liceu cu ei. O piesă simplă dar plină de viaţă. De vară târzie. De evadare spre vise interzise…

Loredana Groza – O fată singură-n noapte

Una dintre cele mai bune voci de la noi. “O fată singură-n noapte” a fost printre primele hituri ale cântăreţei…

Mai sunt şi altele… dacă-mi mai aduc aminte mai pun…

Un alt an ne spune astăzi “Adio” şi se pierde în negură lăsând în urmă doar amintirile după care predă timid ştacheta unui 2009 plin de speranţe pentru o viaţă mai bună, pentru sănătate din belşug şi planuri realizabile!
Sper ca 2009 să vă găsească şi pe voi cu masa plină de bunătăţi cu bucurii în suflet şi cu zâmbetul pe buze şi vreau ca la cumpăna dintre ani să vă transmit din partea # S.T.Î.L.P.U. un “La mulţi ani” şi tot ce vă doriţi!

Iată primele 10 poziţii în topul muzical al anului 2008, varianta # S.T.Î.L.P.U!

1. Coldplay – Lost
Live-ul din acest clip m-a făcut să mă îndrăgostesc de nişte sound-uri absolut hipnotizante, but anyway, Coldplay rămâne Coldplay!
2. Glasvegas – Daddy’s gone
O trupă nouă la orizont dar care ne-a adus hituri cu multă sare şi piper…
3. Cyndi Lauper – Into the night life
Baba muzicii dance a pus-o de-un hit care a făcut ravagii prin orice club/discotecă…
4. Armin van Buuren feat Sharon den Adel – In and out of love
Adevărul e că nu prea ascult Armin, dar am descris piesa asta la secţiunea “Trance News” de pe blog încă de pe vremea când nu se dădea pe la radiouri…
5. Glasvegas – Geraldine
Primul hit al băieţilor de la Glasvegas care a fost No. 1 şi în topul 10 # S.T.Î.L.P.U., chiar primul No. 1 din acest top!
6. Yuan – Qiu
Pe Yuan l-am descoperit pe Myspace dar are un trance tipul de poţi să şi zbori ascultând partiturile lui!
7. Ian Carey – Redlight
“Redlight” a şi prins o săptămână locul 1 în Top 10, vocalul face toţi banii!
8. Dr Alban Vs. Haddaway – I love the 90`s
Chiar aş vrea anii 90 înapoi, mi-e tare dor de ei. O piesă de excepţie ce ne aduce în timp pe vremea Eurodance-ului!
9. Kylie Minogue – The one
Kylie rămâne Kylie, scoţând hit după hit la orice piesă lansată.
10. Usher feat. Young Jeezy – Love in this club
Deşi nu sunt fan al muzicii “negre”, “Love in this club” chiar m-a făcut să zic “tare!” şi să o declar printre cele mai bune ale anului ce tocmai se încheie!

Urăsc duminicile! Din tot sufletul. Pentru mine Duminica nu înseamnă ultima zi din săptămână sau una de odihnă ci mai mult o zi a despărţirilor, o zi tomnatică indiferent de lună sau de vreme ori o zi de umplere a timpului cu plictis!
Pierduţi într-o oază a gândurilor, această zi s-ar raporta la un să-mi bag piciorul, mâine e luni sau ultimul sărut dat iubitei urmat de ne vedem săptămâna viitoare, un salut cu mâna din tren sau tramvai celor dragi aflaţi pe peron sau chiar de admiraţie a picturilor din Biserică în pauza de spiritualitate!
Of, mâine chiar e luni…

“Pe data de 28.11.1999 se înfiinţa în Timişoara, în Căminul 22, camera 109 a, aşa zisul Cenaclu CG Brothers & Friends 2000…”, aşa mi-am început prezentarea profilului pe acest blog….
Da, iată că au trecut 9 ani de la prima filă aşezată în acel dosar pe care şi acuma îl am, 9 ani de scrieri în care am îmbinat în timp fantezia sau realitatea, parodia ori poezia, sportul dar şi politica…
Deşi în primii ani mă axam prin a scrie doar chestii ce ţinea de imaginaţie, din 2006 am început să pun pe hârtie şi ideile izvorâte din realitate odată cu primul contact cu blogosfera, Starlog fiind poarta de lansare spre acest tip de scriere!
Cu trecerea timpului am încercat să-mi perfecţionez scrisul deşi nu de fiecare dată mi-a ieşit articolul aşa cum am vrut! Poate că asta ţine şi de inspiraţie…
Din 20 noiembrie 2007 # S.T.Î.L.P.U. e şi pe internet, nevoia de schimbare s-a simţit şi în cazul meu, dacă internet nu e nimic nu e, aş spune, schimbând puţin sensul cunoscutei piese muzicale…
Iubesc scrisul, poate mai mult decât meseria ce o fac, îmi place să las măcar o frază salvată ca draft în eter, o idee, o ştire… orice!
# S.T.Î.L.P.U. a mai îmbătrînit cu un an, e mai matur… O să încerc şi eu să nu dezamăgesc în continuare şi să îmi îmbunătăţesc de la articol la altul stilul, limbajul, vocabularul… totul, pentru a ieşi “lucrarea” cât mai aproape de tare articolul.
Cum spuneam acu` câteva zile, nu mă pricep la bilanţuri, nici nu încercam să fac aşa ceva, doream doar să amintesc că acum 9 ani începeam primul contact adevărat cu scrisul. Şi chiar mi-a plăcut…

Sâmbătă dimineaţă trebuia să ajung în Arad. Aveam tramvai la 5.40 dar tată-meu mă avertzează “Vezi că sâmbăta vine mai repede…”, drept pentru care la 5.24 am plecat de acasă (stau destul de aproape de staţie)…
A fost tare frig la acea oră, îmi îngheţase urechile, cred că au fost în jur de 0 grade. Deja mă uitam obsedant la ceas. ” Nu mai vine odată…?” îmi ziceam în gând în timp ce minutele se depărtau de “şi 40″… Se face 5.49 când observ în depărtare tramvaiul…. “Uh, ce bine”, deja nu-mi mai simţeam urechile!
Era “vestitul” tramvai 1-2. Abia se opreşte dar uşile nu se deschid. Până la urmă le deschidem noi, manual…
Înăuntru aproape la fel de frig ca şi în exterior. M-a întâmpinat o beznă de mă vedeam deja prin tunelurile din Disneyland fugărit de mumii, fantome şi scufiţe pe roşu. În vagon, oamenii revoltaţi înjurau sistemul şi erau nervoşi că or să întârzie la lucru, alţii erau supăraţi (pe bună dreptate) pe CTP deoarece condiţiile sunt precare.
Normal că nici eu nu m-am abţinut să nu le zic vreo câteva în gând… Două scaune mai încolo un bătrân îşi povestea viaţa şi era mulţumit că mai are puţin timp până la pensie. Alţii dormeau zgribuliţi, nepăsându-le de nimic…
Garnitura traversează molcom Vladimirescu şi se-ndrepta spre oraş. Frigul şi întunericul nu au rămas în staţie…
Înainte de a ajunge la podul de la Micălaca, vatmanu spune: ” Vagonul se retrage în depou, vă rog să coborâţi, va veni un tramvai în spate.” N-ar fi prima dată…
Agitaţia şi vorbele de duh mergeau mână-n mână. Am scăpat şi io o sudalmă printre dinţi şi am coborât. Cei mai nerăbdători şi mai grăbiţi au mers la Taxi, ceilalţi au aşteptat cuminţi următorul tramvai ce a sosit după vreo 10 minute.
Ajung într-un final la Podgoria pe la 6.35, cu o întârziere de 25 de minute. Eu nu îi înţeleg pe cei de la CTP Arad, de ce bagă acest jeg de tramvai pe ruta Arad-Ghioroc şi mai ales sâmbăta, nu înţeleg de ce nu trimit la casat asemenea specimene numite Timiş, îs tare obosite, şi-au trăit viaţa. Şi aşa ne anunţau cei de la Companie că au achiziţionat de curând tramvaie din Austria aşa că ar trebui să trimită Timişurile pe linie moartă, singura linie acceptată pentru ele.
Pe siteul oficial al CTP, la rubrica “Parc auto/tramvaie” descoperim faptul că mai sunt 12 astfel de unităţi, cred totuşi ca aceste cifre nu sunt actualizate, eu am mai observat doar două garnituri hoinărind prin Arad, pe lângă 1-2 mai e 15-16, recondiţionate la Astra Arad pe la începutul anilor ’90.
Şi ca să vezi drăcia dracu, la 8.30, dinspre arad ce tramvai credeţi că a venit? Exact, 1-2. Şi nu era clona lui!

De când mă ştiu am ascultat radioul, de multe ori l-am preferat chiar în locul televizorului…

Primul impact cu undele l-am avut pe la mijlocul anilor 90 când Radio 3 România Tineret mi-a captat atenţia, rămânând mult timp pentru mine radioul No. 1. Ascultam sâmbăta noaptea emisiunea “Top Dance 100″, cred că prin 96 sau 97 era şi “Mai mult de 200 de minute live” de joi de la 21.00 cu Bogdan Cruţescu şi Ştefan Naftanailă. A fost şi sursa mea pentru muzică, mai înregistram pe casete piesele ce le adoram. Internetul nu îl descoperisem încă…
După o vreme, cei de la Radio 3 s-au mutat doar pe net iar emisiunile de mai sus au dispărut în neant…
A urmat perioada Pro FM, ţin minte şi acum piesa celor de la Timpuri Noi – Star station, făcută special pentru acest post, prin 98, dacă nu mă-nşel. Ăsta cred că era singurul din banda mea de FM ce-l prindeam, pe lângă Radio 3. O dată cu trecerea timpului am ascultat din ce în ce mai puţin acest post…
Perioada Radio Vest a început cât timp am stat la cămin în Timişoara, era favoritul meu. Câteodată mai schimbam şi pe Europa Nova, un alt post local…
După anul 2000, FM-ul s-a umplut de posturi, din ce în ce mai diversificate şi mai “colorate” iar netul a absorbit undele vechiului radio, comprimându-le în streamuri. O nouă eră începea…
Această “revoluţie” m-a prins şi pe mine – Guerilla, Digitally Imported Radio, Lynx, Radiototal sau Naţional erau radiourile ce le ascultam virtual iar clasicul aparat începusem să-l uit undeva în praful nepăsării, doar dimineaţa după ce mă trezesc îl mai aprind pentru jumate de oră pe Europa FM sau sâmbăta pe Radio Timişoara când ascult etapa în seria B din Liga a II-a.
Probabil că nu sunt singurul care se face “vinovat” de neglijarea acestui accesoriu nelipsit din niciun habitat dar această eră tehnologică a schimbării a pus stăpânire şi pe mine, m-a înghiţit şi mi-a furat vechile obiceiuri transformându-le, robotizându-le…

Dimineaţa pe tramvaiul de 7.28 e din ce în ce mai inuman să călătoreşti; hai să zic că pâna la Vladimirescu e OK (dat fiind faptul că suntem ţărani), însă din comuna arădeană e jale. Şi e doar un vagon d-ăsta nemţesc, insuficient la ce flux de lume e prin staţii la această oră… E plin de elevi însă şi nu ştiu cum dracu ajung ei la ore la fix deoarece tramvaiul ajunge-n Podgoria la 8.05. Parcă-i văd scuzându-se “Ştiţi, nu avem tramvai, bla bla bla…, vă rugăm să ne scuzaţi…”. Io i-aş pune să vine la 6… Ori şcoală, ori somn…
Io întârziam foarte rar însă când intram după profesori îmi luam ceaiul şi culmea era că întârziam tot la ora de istorie unde aveam o profă ce se criza destul de uşor… Abia scăpam de gura ei…
Nici nu cred că vor rezolva cei de la CTP problemele în cazul tramvaielor pe această rută deoarece şi aşa se plângeau că nu e rentabilă… şi atunci? Stăm şi răbdăm…

În acest uikend e meciul cu Franţa, revin la echipă mutuşichivu dar tot Piţurcă este la cârma Naţionalei. Şi atunci, de ce să mă uit la meci? Am vreun motiv?

Am un obicei să mă uit la MTV Dance, un post comercial dar unde am mai regăsit piese apuse ce-mi provoacă nostalgie: Energy 52 – Cafe del Mar, Moby – Everytime you touch me sau Faithless – Insomnia, dar nu despre preferinţele mele vreau să vorbesc ci despre tendinţa asta de manelizare vestică a muzicii dance, adică de a face remake-uri după hiturile anilor 80-90 şi de a le pune pe clipuri cu fete pe tri-sferturi dezbrăcate ce ce onduiesc lasciv în faţa camerelor. Jenant deja. Nu e erotic deloc… Uite aici un clip cu o doză puternică de erotism… Băăă copii, voi n-aveţi voie…

Se lucrează la reabilitarea Drumului Naţional 7, lucrările de asfaltare au ajuns prin dreptul localităţii Vladimirescu. Traficul se desfăşoară în condiţii foarte grele, şirul de maşini atinge câţiva kilometri buni. În perioada aceasta nervii şoferilor trebuie ţinuţi în frâu destul de puternic pentru a nu ceda… Oricum, această reabilitare e bine venită şi… măcar vom sta liniştiţi o perioadă după ce se va finaliza lucrarea…

Nu are rost să comentez aspectul lucrărilor finalizate de pe centrul oraşului Arad dar conştiinţa mă îndeamnă să spun că calitatea (cacofonie voită) lor lasă de dorit în unele locuri…