Cum m-am obişnuit în ultimii ani, nici de această dată nu am urmărit selecţia naţională a Kitchovisionului. De ce oare? E simplu, nu-mi place circul şi nici superficialitatea emanată de acest festival ce şi-a pierdut fooooarte mult din originalitate şi din credibilitate. Am mai spus-o de ce cu altă ocazie, şi n-o mai repet! Dar ca în fiecare an, am intrat pe site-ul oficial al acestui eveniment ca să-mi dau cu părerea despre piese, adică să le critic. Ia să vedem la ce concluzii am ajuns…

1. Jackpot – Razvan Krivach

Ăsta parcă a scăpat de curând de la Spitaul-cel-cunoscut din Mocrea şi face pe păpuşaru` prin gări să facă rost de bani. Cu imaginea asta de crazy-man n-aveam cum să impresionăm pe norvegieni… Dar până acolo, nu i-am impresionat nici pe ai noştrii…

2. Save their Lives – Luminita Anghel

Anghel a crezut că va mai ţine şmecheria ca acu` 5 ani când a făcut figură frumoasă, dar piesa a fost atât de slabă şi lipsită de esenţă încât şi un copil-problemă de 5 luni ar fi adormit la auzul ei…

3. Playing With Fire – Paula Seling si Ovi

Aflai de dim`neaţă că asta e piesa ce ne va reprezenta ţara la Kitchiovison. Asta? M-am uitat în calendar şi am observat că mai sunt vreo 25 de zile până pe 1 aprilie, aşa că nu prea am gustat această glumă.

4. I’m Running – Dalma

Am mai zis-o şi anu` trecut că fata asta are voce faină dar ca nu are cine să-i scrie texte care să o reprezinte. Şi ăsta a fost probabil un text scris în grabă într-o noapte de insomnie şi cred că cei din juriu au ales acest song tocmai pentru vocea fetei…

5. Crazy – Alexandra Ungureanu

Pe Alexandra o credeam mai serioasă, nu să se coboare la asemenea nivel… cu toate că piesa ei nu e rea deloc, însă, dacă te respecţi n-ai ce să cauţi la un asemenea festival, îi laşi pe amatori să se omoare în creaţii.. părerea mea… Dar ar putea măcar s-o extragă pe single pentru că ar avea succes…

6. Running Out of Time – Pasager

Nimic interesant…

7. Come Along – Lora & Sonny Flame

Doamne ce îmbârligătură tâmpită de sound-uri şi de voci, o combinaţie a la Shaggy cu Lady Gaga pe muzică de Ro-mania şi Benone Sinulescu. Hai mă, ce naiba, etno-dance-u` era la modă prin `99…

8. Come As One – Hotel FM

Piesă lentă, prea soft pentru un astfel de concurs. Cre` că numa` cei din Malta mai trimit astfel de piese… Apropos, oare şi anul ăsta tot pe grasa aia au trimis-o? Tare curios aş fi! :)

9. Lay Me Down – Zero

Bazat pe acelaşi sound ca şi “Sunny days”, Zero nu mi-a lăsat nicio secundă impresia că pot câştiga această selecţie. Dar poate că prinde pe la radio, cum a fost şi anul trecut!

10. See You In Heaven – Lucia Dumitrescu

Cică piesa asta a fost tribut lui Michael Jackson… Oh boy… No comment!

10. It’s Not Too Late – Paula Seling & Kamara

Vocea Paulei iasă bine în evidenţă dar colaborarea cu Kamara lasă de dorit, nu se potrivesc deloc. Poate dacă ar fi cântat singură, ar fi fost ceva, dar aşa…

11. Searching for Perfect Emotion – Lulu & The Puppets

Alţii cu păpuşile… alţii cu rock-ul … se pare că e deja o modă să apară tot felul de trupe/artişti cu semi-piese de această factură. Şi acest cântec se încadrează în categoria “Aşa nu!” Un sfat pentru cei ce vor mai încerca în anii următori aşa ceva: Cu asemenea creaţii n-o să vă calificaţi niciodată nici măcar la Kitchovision!!!

12. Surrender – Anda Adam & Connect-R

Cu siguranţă că a fost cea mai proastă piesă din tot acest ghiveci mizical, o combinaţie perfectă pentru a fi aleasă cea mai penibilă interpretare, cele două personaje parcă acum au aterizat din celebrul Stargate, iar vocile… OH MY GOD, tot dintr-un film… Godzilla!

13. Love Is War – Tina G.

Fata asta a fost şi anul trecut şi m-a impresionat pozitiv dar acum se află în acelaşi sac cu song-urile pop-rock pe care le criticam mai sus!

14. Baby – Alexa

Nimic spectaculos…

15. Around Around – Catalin Josan

La începutul acestui videoclip, Cătălin parcă semăna cu rusul ăla, Dima Bilan ce a luat Eurovisionul acu` 2 ani, probabil că aşa a vrut să pozeze, cu toate că melodia lui a lăsat de dorit! Bine, să nu fiu greşit înţeles, nici piesa lui Bilan n-a fost grozavă… :)

Pe lângă atâtea note slabe, cea mai mică o acord faptului că nu a fost nicio piesă în limba română calificată pentru această finală!

Bă oameni buni, credeam că cele mai nasoale reclame îs cele de la detergenţi… Asta până acu` câteva zile când am văzut la tele noua reclamă de la Banca Transilvania, cea cu creditu`… cu tipul ăla ce se crede Zânul cel Bun… Ăştia de la Transilvania nu se uită ce reclame proaste mai scot pe bandă, cred că niciuna nu a ieşit din tipar până acuma! În fine, poate că prin asta vor să iasă în evidnenţă… Anyway, eu o consider cea mai proastă reclamă din ultimii ani! Voi ce părere aveţi?

1. Piesele româneşti în general şi aş aminti doar câteva piese: Connect-R – Burning Love, Morandi – Colors, Inna – Love, Morris – Desire, DeepCentral – Cry It Away, David DeeJay Feat Dony – So Bizzare, John Puzzle – All about you, Radio Killer – Voila, Voltaj – Vara trecută, Bob Taylor ft Inna – Deja Vu, Dream city feat Vanotek – Loving you, Alex & Puya – Secret, Claudia Cream – Just a little bit, Sistem – Boca del inferno, Corina – One, two, three, Holograf – Primăvara începe cu tine, Deepcentral – Russian Girl, Sahara – Tyalee, Dan Bălan – Chica bomb etc

2. Pitbul – Hotel room service

Prima piesă a câinelui Pitbull este prezentă în acest top pe poziţia secundă, în acest cântec de rahat tipul ăsta a “împrumutat” ritmurile de la “Push the feeling on” a lui Nightcrawlers şi s-a gândit că va muşca din nou din succes care, normal că vine din moment ce marea majoritate a publicului n-are minim de cultură muzicală şi decide care e situaţia prin topuri. Un videoclip ca alte mii, versuri despre gagici, gang-bang, plajă, soare, hoteluri, agăţat…. chestii d-astea de zi cu zi, toate cuprinse în una din cele mai proaste piese ale anului 2009!

3. Jason Mraz – I’m yours

Piesa lu Jason Mraz – I`m yours s-ar încadra la categoria “cea mai gay melodie din ultimii ani”…

4. Pussycat dolls – Hush, hush, hush, hush

Cum apare câte un song nou de-al fufelor de la Pussycat Dolls, cum pătrunde în topul de final de an al pieselor proaste, ultima abureală muzicală de prin topuri a dezbrăcatelor se intitulează “Hush hush, hush, hush”. Io le-aş zice “Hâş de-aci cu asemenea muzică”…

5. Pitbull – I know you want me

Una dintre cele mai enervante piese de vară pe care am auzit-o vreodată e interpretată de acelaşi câine lătrător al muzicii de dans pentru gagicile în călduri şi puştanii turmentaţi după o bere ieftină. Un refren simplu şi penibil, un clip clasic, fără nicio valenţă de “altceva”… sunt ingredientele unei piese penale, dar cu succes mare pe ringurile de dans!

6. Ciara & Justin Timberlake – Love, sex, magic

Cred că Timberlake ăsta a avut o copilărie tare nefericită, probabil că l-a mai abuzat taică-său din când în când, de cântă tot despre sex. Toate tentativele de muzică ale fostului n’sync sună în acelaşi hal fără de hal, fără niciun ritm, în general versuri doar despre relaţii sexuale normale sau nu, dansuri, lumini, mai câte o gagică prin clip. Aaaa, şi mai e vocea…

7. Black eyes peas – I gotta feeling

Black eyed peas sunt nelipsiţi din această rubrică semn că profesionalismul lor desăvârşit în ale penibilului nu poate fi pus la îndoială, cei 4 (cred că atâţia sunt în gaşcă); “I gotta feeling” un amestec de sunete, interjecţii şi culoare desprinse dintr-un concurs de karaoke dintr-o locaţie oarecare în care aproape toţi participanţii se află într-o avansată stare de ebrietate… Black eyed peas, vă mai aştept şi la anu` cu noi piese pentru această rubrică…

8. Mika – We are golden

Mika nu mă lasă baltă şi-mi prezintă de data aceasta “We are golden” care e la fel de perfidă ca restul lalaielilor lui din ultimii ani, un ritm împrumutat din vechi timpuri atrage însă simpatii iar topurile sunt primitoare cu britanicul… Din păcate la mine e pe lista neagă pe care nu cred că o va părăsi niciodată…

9. Kid Cudi – Day’n'night

Un electro ciudat cântat de un negru ciudat într-un videoclip la fel de aiurea. Culmea e că a prins, am găsit pe youtube o variantă la clipul ăsta ce avea vreo 16 milioana de vizualizări! Mie mi se pare o piesă ieftină ce nu iasă cu nimic în evidenţă, negativul e de 2 lei iar vocea tipului de 1,5 lei. Total piesă: 3,5 lei, cu TVA!

10. Pink – Funhouse

Pink parodia în cântecele ei muzica proastă, personajele stupide din show-bizz sau societatea în general… dar chiar ea a scos o melodie stupidă, bună de coloană sonoră a unei emisiuni pentru copii retardaţi. Poate ei i se pare cool, dar le ce hituri a lansat în ultima perioadă, aveam pretenţii de la ea, mai ales că o-ndrăgeam, dar asta mi se pare o creaţie ieftină, parcă în ton cu criza…

Black eyed peas sunt nelipsiţi din această rubrică semn că profesionalismul lor desăvârşit în ale penibilului nu poate fi pus la îndoială, ce 4 (cred că atâţia sunt în gaşcă) au mai fost prezanţi într-un episod trecut în serialul acesta, producţie 2009, cu piesa “Boom Boom Pow”, de data aceasta ne-au propus prin “I gotta feeling” un amestec de sunete, interjecţii şi culoare desprinse dintr-un concurs de karaoke dintr-o locaţie oarecare în care aproape toţi participanţii se află într-o avansată stare de ebrietate… Black eyed peas, vă mai aştept şi la anu` cu noi piese pentru această rubrică…

Şi câinele Pitbull a mai fost prezent în acest serial cu “I know you want me”, de data asta sud-americanul (cred că de acolo se trage) a “împrumutat” ritmurile de la “Push the feeling on” a lui Nightcrawlers şi s-a gândit că va muşca din nou din succes care, normal că vine din moment ce marea majoritate a publicului n-are minim de cultură muzicală şi decide care e situaţia prin topuri. Un videoclip ca alte mii, versuri despre gagici, gang-bang, plajă, soare, hoteluri, agăţat…. chestii d-astea de zi cu zi, toate cuprinse în una din cele mai proaste piese ale anului 2009!

Puştanii ăştia de la JLS se cred prin 1995 când toate clasamentele erau invadate de trupe d-astea de băieţi, adică de puştani ce aveau cel puţin un gay în trupă şi se dezbrăcau prin videoclipuri ca să le înfierbânte pe fetiţe. O perioadă neagră a muzicii a fost aceasta când ritmurile muzicale n-au fost niciodată mai kitch… bine, nici trupele de fete nu făcau excepţie, erau vreo câteva specimene ce nici n-aş vrea să le caracteriz… sper ca cei de la JLS să nu dea tonul la reîntoarcerea acelor vremuri că deja ar fi prea mult. Şi aşa muzica actuală comercială a ajuns de toată scârba, mai ăştia ar mai lipsi să întregească tot peisajul acesta plumburiu din industria muzicală…

Warning! După 3.30 min după ce asculţi “So fine” te va durea cu siguranţă capul! Singura stare ce ţi-o dă ascultându-l pe Sean Paul, un pseudo-cântăreţ, ce se crede mare artist reggae, dar după single-urile lansate de-a lungul vremii, au efect doar asupra femeilor ce vor să avorteze, ritmurile jamaicanului le va ajuta cu sigurantă să treacă mai uşor peste…

Vă aştept la sfârşit de an pentru a vota tot ce este penibil în muzica de pe mapamond. Pâna atunci, un “November rain” plăcut! ;)
Cheers!

O nouă piesă Voltaj ce nu are nimic special şi parcă seamănă cu celelalte dinaintea ei… versuri siropoase, unele destul de “forţate” fac din Voltaj o trupă ce nu a reuşit să iasă din tipare, cu mici excepţii şi să se plaseze pe partea negativă a balanţei în preferinţele mele…

Nu prea îi înţeleg pe englezi pentru că la plac foarte mult videoclipurile ciudate, mostra de mai jos a ajuns pe locul 1 în chartul de vânzări şi nu prea ştiu de ce, poate datorită frezei solistei, dar şi atunci… ar candida pe lista “aşa nu”.

O altă piesă extrasă din vârful clasamentului de vânzări ale britanicilor aparţine lui Emiliana Torrini şi este o întoarcere ieftină în timp până în anii ‘60…

Că muzica românescă este pe topogan nu mai e nicio noutate, vina principală pentru degradarea continuă a ei aparţine mass-mediei care promovează chestii superficiale şi, uneori ridică în slăvi incultura. Totul pentru a absoarbe trafic, rating sau orice altceva pentru a fi în frunte, indiferent de consecinţe. În cazul acesta ne merităm soarta…
Iată câteva exemple ce nu merită să le comentez:

Radio Killer – Voila
Connect-R – Burning Love
DJ Andi ft Stella – Freedom
Morandi – Colors

Până la premieră, sper să ne mai auzim cu un nou episod! :)

Continuarea din episodul 13

Coborî Tucă din maşină şi fără săscoată vreun cuvânt o invită pe Dora afară din maşină. Întunericul începu încet să se lase peste sat… Dora închisese uşa cu o timiditate extremă…
- Hai să facem câţiva paşi, spuse el, arătându-i cu degetul drumul…
- Hai…
Merseseră ei vreo 20 de metri la vale după care cotiră drumul brusc…
- Priveşte, – îi spuse Tucă pe un ton ridicat – asta a fost pădurea lui buni, fratele tău şi cu Keops au tăiat doi copaci de aici. Chiar dacă au fost uscaţi, nu le-a cerut voie bătrânei să-i taie…
- Băăăă… pentru asta m-ai dus aici? Am crezut că vrei să mi-o tragi, deja mi-am dat jos chiloţii pe drum…
- Ce… păi de asta…! zise Tucă, puţin surprins de fraza ce tocmai o spusese Dora.
- Glumeam mă! Să fi văzut ce faţă ai făcut!
- Mă Dora, te ţii de glume… adevărul e că eşti o femeie foarte frumoasă ce ar suci mintea oricărui bărbat, dar nu m-am gândit niciun moment la acest lucru…(normal că a minţit)
- Hai mă, nu te supăra pe mine acuma, aşa sunt eu, mai glumeaţă…
- Gluma e glumă dar vreau ca tu să rezolvi problema, să îi spui lu frate-tău că ştiu că ei mi-au tăiat lemnele şi că să nu se mai întâmple că o fi de rău, o să îi dau la poliţie şi pe el şi pe Keops…! Cu Keops nici măcar nu vorbesc şi nici nu mă cobor la nivelul lui…
- Mie mi-au zis că au cumpărat lemnele de la ţigani…!
- Mdeah… dacă şi pe tine te-au minţit…
- Măi Tucă, ce pot să zic… la faza asta nu am prea multe cuvinte, după cum vorbeşte satul, Doru nici n-ar fi fratele meu bun iar cu Keops nu am nicio tangenţă în afară de faptul că ne salutăm când ne vedem… După cum ştii, sau poate nu ştii, eu sunt o fire mai rebelă, îmi place să-mi trăiesc viaţa, chiar dacă destinul meu nu e tocmai de un roz purpuriu…
- Tot nu-mi dau seama cum poţi sta cu un beţiv ca Simion, mi-a spus buni că zi de zi e beat, că stă şi câte 2 zile la birt!
- Da… prefer să nu vorbesc despre asta… Haide să mergem de aici că deja s-a făcut rece, spuse fata, iritată de acestă discuţie. Mai am puţină treabă pe acasă şi vreau să termin înainte de ora 9 deoarece mai am de făcut unele drumuri…
- OK, scuze pentru îndrăzneală şi sper că nu te-am supărat… Chestia e că vroiam să-ţi spun şi ţie ce au făcut cei doi lu` buni, că nu vroiam să iau eu măsuri înainte de a vorbi cu tine. Spune-le că o să îi târăsc prin tribunale dacă o să îi mai prind că fac nelegiuiri! Am prieteni mulţi peste tot… Dar nu vreau să fac rău la nimeni, de aceea am apelat la tine…
- Te înţeleg… O să încerc să vorbesc cu ei, îţi promit. O să ţinem legătura, oricum…
- OK, îţi dau ID-ul meu de mess, eu mai intru în week-end.
- Şi eu intru doar după telefon că nu mai am calculator, s-a împiedicat o dată Simion când a fost beat de cablu de alimentare de la monitor şi l-a făcut praf! Acuma tre să cumpăr altul la fată, dar deocamdată am avut alte priorităţi…
Cei doi s-au urcat în maşină şi au pornit spre sat, cu aceeaşi viteză cu care au şi venit. Adrenalina încă nu se terminase…

Pink parodia în cântecele ei muzica proastă, personajele stupide din show-bizz sau societatea în general… dar chiar ea a scos o melodie stupidă, bună de coloană sonoră a unei emisiuni pentru copii retardaţi. Poate ei i se pare cool, dar le ce hituri a lansat în ultima perioadă, aveam pretenţii de la ea, mai ales că o-ndrăgeam, dar asta mi se pare o creaţie ieftină, parcă în ton cu criza…

Una dintre cele mai enervante piese de vară pe care am auzit-o vreodată e interpretată de Pitbull, acest câine de stepă al muzicii de dans pentru gagicile în călduri şi puştanii turmentaţi după o bere ieftină. Un refren simplu şi penibil, un clip clasic, fără nicio valenţă de “altceva”… sunt ingredientele unei piese penale, dar cu succes mare pe ringurile de dans!

Urmează doi artişti de tip bărbaţi-femeie…

Mika nu m-a dezamăgit nici de data aceasta, noul single “We are golden” e la fel de perfidă ca restul lalaielilor lui din ultimii ani, un ritm împrumutat din vechi timpuri atrage însă simpatii iar topurile sunt primitoare cu britanicul… Din păcate la mine e pe lista neagă pe care nu cred că o va părăsi niciodată…

La începutul anilor `90, bărbaţii din industria muzicală arătau cum ar trebui să arate un bărbat şi îşi potriveau ţinuta pe stilul pe care prestau. În anul de graţie 2009, bărbaţii au împrumutat din caracteristicile femeiesşti pentru a-şi etala talentul… şi culmea, chiar prinde acest stil… Un exemplu în acest caz este şi acel al lui Daniel Merriweather.

Scooter făcea prin 1995 muzică bună. Un album de excepţie “…and the beat goes on” şi single-uri de top 10 prin Europa (“Hyper hyper”, “Move your ass” sau “Endless summer”) au făcut ca Scooter să devină una dintre cele mai populare formaţii de dans din Europa, o carieră de peste 15 ani plină de concerte, albume medaliate ori single-uri de succes.
Din păcate, în ultimii ani, cei 3 au cam dat-o-n bară cu muzica… single-urile lor aveau în ingrediente sounduri împrumutate din piese vechi ce le orbea originalitatea, chiar dacă s-au adaptat de fiecare dată la tot ce este nou, fiind în pas cu ce e trandy… “J`adore hardcore” nu face excepţie de la regulă. Am fost fanul lor, acum nu mai sunt…!

La final, câteva piese ce nu merită nici măcar să le parodiez, piese de sezon la faimoasele noastre radiouri ori pe la emtivi…

Velvet – Chemistry
Bob Taylor ft Inna – Deja Vu
Cascada – Evacuate The Dancefloor
Dream city feat Vanotek – Loving you
Alex & Puya – Secret
Inna – Amazing

Cam atât pentru astăzi, ne vedem la un nou episod!

Cum apare câte un song nou de-al fufelor de la Pussycat Dolls, cum îl nominalizez la această rubrică, nu se lasă gagicile şi nu mă dezamăgesc nici de data aceasta, ultima abureală muzicală a dezbrăcatelor se intitulează “Hush hush, hush, hush”. Io le-aş zice “Hâş de-aci cu asemenea muzică”…

Nu ştiu de unde a mai apărut fătuca asta dar refrenul piesei ei de debut mă oboseşte la culme şi chiar îmi dă o stare de nervozitate peste măsură dacă o aud prea des prin diverse locuri. Ladies and gentleman… Agnes – Release-me!

Piesa lu Jason Mraz – I`m yours s-ar încadra la categoria “cea mai gay melodie din ultimii ani”…

În urmă cu câţiva ani poza în fecioara cea mai cuminte şi mai inocentă din Balcani, acuma şi-a mai dat jos din haine şi a trecut la cele lumeşti, iar stilul muzical ales de fosta Candy e dezastru (să fie în rând cu moda). La ultimul clip l-a luat pe grasul ăsta ce se intitulează chiar aşa, Grasul (Fatman) Scoop, a îmbrăcat nişte haine tip lady marmelade, a “împrumutat” ritmurile lui 20 Fingers de acu mai bine de 10 de ani şi a ieşit o lăbăreală de toată frumuseţea, o parodie în care nu reţii decât urlăturile negrului la care şi Tarzan ar fi invidios şi “ta-ra-ra-ra-ra boom” a fetei… Asta-i tot!

Oh my Good, my ears, Armand, ce dracu e cu melodia asta, ai luat supradoză când ai compus asemenea rahat? Piesa “Bonkers”, în featuring cu Dizzee Rascal e cea mai oribilă creaţie de gen din anul ăsta, poate Kid Cudi se poate bate cu Armand la această categorie… Unde e Armand ce rupea ringurile de dans în urmă cu mulţi ani cu celebrul “Witch doktor?”

De când s-au lăsat băieţii de la Sistem pe mâna lui Marius Moga, nu putea ieşi ceva ca lumea, ultimele două creaţii ale tipilor cu butoaie sună jalnic, “Never” respectiv “Boca del inferno”, la ultima piesă, “Micul Hoţard” s-a “inspirat” dintr-o creaţie de factură peruană a cântăreţei Yma Sumac. Şi clipul e destul de penibil…

Va urma!

Ieşi Tucă cu maşina din curte şi demară spre market să-i cumpere la bunică-sa ceva de mâncare. De cum părăsi curtea dădu drumul la muzică de se auzea pe toată strada. Ieşi Keops afară şi începu să-l înjure pe acesta pentru zgomotul ce-l făcea. Tucă lăsă geamul jos şi îi arătă degetul mijlociu în timp ce-şi aprindea o ţigară…
Keops se enervă  şi începu să arunce după maşină cu bulgări de zăpadă umpluţi cu pietre dar din fericire niciunul nu i-a zgâriat maşina…
Ajunse în câteva minute la magazinul Elvirei, chiar în momentul când Dora ieşea pe uşa acestuia…
- Mergi acasă, vecinuţo?
- Da…
- Stai că te duc eu, uite, a început să ningă afară… iau ceva la buni şi plecăm. Ia, urcă în maşină şi aşteaptă-mă două minute…
- Nu te deranja Tucă, merg pe jos, în 10-15 minute îs acasă…
- Nu e niciun deranj!
- OK, dacă insişti…
Tucă termină rapid cumpărăturile şi, reveni la maşină…
- Scuze că ai aşteptat după mine dar am plătit cu cardul şi a mers destul de greu pentru că Elvira a avut ceva probleme cu cititorul de carduri…
- Nu face nimic, am mai ascultat ceva muzică în acest timp, văd că ai muzică bună…
- Da, eu numai manele ascult, nu-mi pasă de ce zice lumea!
- Foarte bine, că şi eu ascult manele…
- Ne potrivim, zise Tucă, făcându-i cu ochiul Dorei…
Avea o pasiune pentru Dora dar, cum venea destul de rar prin localitate, nu prea avea timp să o “vrăjească” pe fată… Ştia că relaţia ei cu Simion era foarte rece dat nu aflase de aventura ei cu Gigi… aşa că, dacă tot a prins-o la ananghie, s-a gândit să încerce ceva…
- Cum se simte bunică-ta, întrebă Dora pe Tucă?
- E mai bine acuma, i-am adus medicamente când am venit, aici nu se găsesc, le-am luat din Timişoara!
- Aha… destul de rar te văd prin sat!
- Mda, nu prea vin decât o dată-de două ori pe lună, serviciul nu-mi prmite…
- Am înţeles!
- Cu Simion cum mai e?
- Eh, e OK, spuse fata, lăsând capul în jos…
Tucă o prinse de bărbie şi o ridică în sus… Fata părea surprinsă că o atinsese Tucă…
- Hai să-ţi arat ceva…
- Unde?
- Vii cu mine? E surpriză…
- Tre să ajung acasă, am ceva de făcut, încerca Dora să se scoată…
- Nu stăm mult!
- Sincer, aş vrea să vin dar mai am unele treburi de făcut!
- N-o să regreţi, îţi promit! Ai încredere în mine!
- Bi..ne atunci… dar să fie rapid…
Tucă ambală motorul, călcând pedala de acceleraţie până ce bordul afişă 170 km/h. Adrenalina era la ea acasă. Trecu de două sate vecine şi ajunse într-o pădure. Acolo opri maşina…

Va urma

Astăzi am descoperit pe youtube coverul în limba română a piesei mele greceşti favorite şi am rămas mască la cât de penal poate fi metamorfozat un adevărat hit.
Originala este cântată de Elli Kokkinou – De ginete, iar nereuşitul cover de “chemical sister” Bambi – Îmi cânt iubirea.
Faceţi o comparaţie între cele două cântece şi daţi-vă cu părerea despre ele…